Astăzi, în Europa, trăiesc circa 10–12 milioane de etnici romi, despre care scriitorul german Günter Grass spunea că sunt deja: „Adevărați europeni!”
Din păcate, aceste sentimente nu sunt împărtășite de toată lumea. Vorbim de un continent unde populațiile roma au fost supuse unei discriminări sistematice, culminând cu oroarea absolută a Holocaustului.
Oriunde locuiesc, persoanele roma constituie, de cele mai multe ori, o minoritate. Au migrat cu secole în urmă din nord-estul Indiei, dar identitatea lor s-a format mai târziu, prin istoria comună a abuzului. Spre deosebire de alte populații, ei nu constituie o „diasporă”. Ceea ce îi unește este chiar soarta lor comună, asemeni evreilor înainte de apariția statului Israel.
Nu a trecut foarte mult timp de la tentativa naziștilor de a extermina această populație și, totuși, sunt încă destui pe continent care visează la o Europă „pură”, scutită de „minorități împovărătoare”.
Poate că transformarea societăților europene în ultimele trei decenii a favorizat mai multă ignoranță și o lipsă de interes pentru una din minoritățile europene importante. Urbanizarea puternică, segregarea spațio-socială, aglomerațiile moderne—toate acestea au dus la ruperea legăturilor tradiționale. De partea cealaltă, nomadismul roma, uneori asumat, alteori suportat ca o consecință, a împiedicat dezvoltarea creativității roma prin artă, literatură, arhitectură, ș.a.m.d. Populațiile roma continuă să strălucească, în schimb, la nivelul artelor performative— dansuri, pantomimă, muzică, precum ;i reprezentații ecvestre și dresură de animale.
În domeniul muzical, în special, ei au fost cei care au fertilizat cultura europeană precum albinele, purtând cu ei numeroase influențe și dezvoltând aptitudini grozave.
Cu siguranță, au dat Spaniei ce-i mai bun în arta flamenco, dar și câțiva dansatori grozavi. În lumea slavă, poate chiar în fostul spațiu sovietic, acești trubaduri au „aprins” când și când câte o serie de teme și motive populare importante. În Europa Centrală, melodiile și ritmurile roma s-au intersectat cu cele ale comunităților iudaice, iar în Belgia, comunitatea roma a asistat la nașterea unuia din cei mai mari chitariști din istoria jazzului (Django Reinhardt).
Astăzi, succesul internațional al unora din muzicienii roma ne ajută pe noi să apreciem mai bine această bogăție culturală. Și dacă mass media au părut să favorizeze adesea o variantă mai „folclorică” a acestei tradiții, au existat totuși și „canale” pentru promovarea unei muzici mai aparte (ca filmele lui Emir Kusturica sau swing-ul minorității Manush din estul Franței).
Minoritatea romă aparține istoriei culturale europene nu doar prin asta, ci mai ales prin fascinația pe care a exercitat-o asupra marilor artiști, pictori și poeți europeni. De la Picasso, pictând Saltimbancii, la rusul Pușkin, la operele lui Verdi, foarte mulți i-au evocat pe acești „copii ai boemei”, simboluri ale libertății, pasiunii și magiei nonconformiste.
În absența unei culturi roma „oficiale”, a găsi toate aceste reprezentări în arta și cultura europeană mi se pare o chestie care ține de propria identitate. I-aș încuraja pe tinerii de etnie romă să caute să descopere cât mai multe despre complicata istorie a unei astfel de identități flotante.
Sursă foto: commons.wikimedia.org
***
Autoarea, Georgiana Vatală are 19 ani, iar pasiunile ei sunt dansul și actoria. Este implicată în activități creative încă de la 10 ani. A început la Policy Center for Roma and Miniorities, a continuat cu trupa de dans Born for Trouble, apoi PlayHood și Star Chaya. A participat la Sistem pe Ferentari 3 ani la rând. La fel și la Teatru Forum. Acum este studentă în anul I la Universitatea București, profilul Științele informării și Documentării. Deși aceasta este o facultate bună, în viitor ar vrea să facă și Facultatea de Psihologie și/sau Pedagogie. Asemenea mamei sale iubește să lucreze cu oamenii și copiii, să ajute și să facă bine.
***
Adolescenți și tineri creativi, care au crescut în cartierul bucureștean Ferentari, scriu articole despre cultura romă în cadrul proiectului “Avdives, khetanes” (trad. „Astăzi, împreună”), derulat de Fundația Amfiteatru. Aceștia beneficiază de îndrumare editorială specializată. „Avdives, khetanes” are ca scop consolidarea creșterii incluziunii și dezvoltarea premiselor pentru o calitate mai bună a vieții pentru copii de etnie romă din comuna Belin, județul Covasna și zona urbană marginalizată Ferentari (sector 5, București).