E sâmbătă, într-un început friguros de octombrie, iar prin geamul de la bucătărie, observ oameni trecând zgribuliți pe stradă. Vremea neprietenoasă te invită parcă să rămâi în casă. Astăzi, mama face 49 de ani. Este prima oară când putem să aniversăm ziua de naștere a cuiva în liniște.
Toto, pe numele său real Horvath Ilie Nicușor Gabriel Robert, este un tânăr artist de 22 de ani care a crescut în Ferentari. De mic s-a descurcat singur, rămas să crească și să se descurce fără părinți, alături de cele două surori mai mari (tot minore). Nu a beneficiat de încurajările de care orice copil ar avea nevoie pentru a căpăta încredere.
La mama mă inspiră multe lucruri, însă ce mă uimește de fiecare dată la ea este felul cum se descurcă în viață în pofida greutăților.
Nicoleta Vișan este una dintre cele mai puternice femei pe care le-am cunoscut în viața mea. Este o femeie care a fost evacuată din propria casă, a fost implicată în politică, a scris o carte și nu ezită niciodată să ajute persoanele din comunitatea ei sau persoanele care se confruntă cu evacuarea.
Gunoiul este una dintre cele mai mari probleme din Ferentari. Eșecul ridicării gunoiului are multe consecințe: afectează sănătatea locatarilor, atrage mizerie, șobolani și, bineînțeles, încă un stereotip pentru cartierul Ferentari. Locuitorii s-au obișnuit cu ideea că nimeni nu ia atitudine și atunci aruncă gunoiul direct pe geam. Nu știm pentru cât timp, pentru că, în curând, „gunoiul va ajunge până la etajul 4”. Am abordat acest subiect cu câțiva tineri care locuiesc în Ferentari și mi-au spus că ei și-ar dori un cartier frumos, curat și amenajat cu pubele, dar acest lucru nu ține doar de ei. E drept că mai sunt și alții cărora le este mult mai „ușor” să arunce gunoiul direct pe geam.
Neluțu Petrache este un muzicant afirmat, care și-a construit cariera cu multă pasiune și trudă. A început să cânte de la vârsta de 9 ani, atunci când mama sa îi cumpăra prima chitară. La 18 ani avea și primul său concert „oficial”, după cum îi place să spună. Deși înzestrat de la natură cu o voce deosebită, Neluțu și-a dat devreme seama că pentru a fi perceput ca muzicant așa cum își dorea el, e nevoie de multă muncă și sacrificii. Și că succesul rapid este unul efemer, mai mult o întâmplare.
Ionuț Oprea a pornit în 2013 un mic proiect: formarea unei trupe de teatru cu câțiva elevi de la școala nr. 136 din Ferentari. La scurt timp i s-a alăturat Mădălina Dorobanțu și au mers departe.
Niko G a devenit o cântăreață rap de succes, în ciuda descurajărilor venite inclusiv din partea familiei, care considera că o astfel de muzică nu îi va aduce reușite în viață. Dar chemarea era acolo. Nu numai că nu a renunțat la muzică, dar a completat-o cu actoria. A început în 2015 cu PlayHood, în Ferentari, iar acum face parte din Giuvlipen, prima companie de teatru independent feminist rom din România. Din 2018 până în prezent a participat în mai multe programe afiliate Erasmus+ și e peer-trainer în cadrul proiectului „(Roma) heroes in Theater Education and Everyday Life”.
Julio Elvisey Pisică, născut în 1999, este un artist interdisciplinar, student în anul III la Facultatea de Muzică și Teatru din Timișoara. Pasionat de poezie, teatru și sunet, cariera sa artistică a început în adolescență.
Adolescenți și tineri creativi, care au crescut în cartierul bucureștean Ferentari, scriu articole despre cultura romă în cadrul proiectului “Avdives, khetanes” (trad. „Astăzi, împreună”), derulat de Fundația Amfiteatru.