Gunoiul este una dintre cele mai mari probleme din Ferentari. Eșecul ridicării gunoiului are multe consecințe: afectează sănătatea locatarilor, atrage mizerie, șobolani și, bineînțeles, încă un stereotip pentru cartierul Ferentari. Locuitorii s-au obișnuit cu ideea că nimeni nu ia atitudine și atunci aruncă gunoiul direct pe geam. Nu știm pentru cât timp, pentru că, în curând, „gunoiul va ajunge până la etajul 4”. Am abordat acest subiect cu câțiva tineri care locuiesc în Ferentari și mi-au spus că ei și-ar dori un cartier frumos, curat și amenajat cu pubele, dar acest lucru nu ține doar de ei. E drept că mai sunt și alții cărora le este mult mai „ușor” să arunce gunoiul direct pe geam.
În această parte a orașului se ia atitudine foarte greu. Din perspectiva mea, nu doar cei care sunt responsabili cu salubrizarea sunt de vină. Bineînțeles, și locatarii, pentru că au ajuns să complice lucrurile pentru toți cei implicați.
Cartierul Ferentari se confruntă de foarte multă vreme cu problema salubrizării și colectării gunoaielor. Nu mai departe de acum câțiva ani, presa semnala că doar de pe o singură stradă, Aleea Livezilor, fuseseră ridicate câteva sute de tone de deșeuri menajere. O imagine cu atât mai dezolantă și alarmantă în plină pandemie de coronavirus, când standardele generale de igienă ar trebui să fie, din contră, substanțial îmbunătățite.
Situația este îngreunată de atitudinea multora din locuitorii cartierului, care aleg să-și arunce gunoaiele direct pe geam, să le lase în locuri neamenajate sau chiar să atenteze la resturile și tomberoanele unor vecini cu mai multă conștiință civică și sanitară.
Astăzi, Urban SA, una din companiile care se ocupă de colectare, își desfășoară activitatea după un program doar de ea știut. Orele la care ar trebui ridicat gunoiul nu sunt întotdeauna respectate, ceea ce-i pune pe mulți din locuitorii la casă ai Ferentariului în imposibilitatea de a ști când anume să-și scoată deșeurile la poartă.
Există, pe de-o parte, această lipsă de comunicare între prestatorii de servicii ai primăriei și cetățeni; pe de alta, există un comportament împotriva logicii al locuitorilor înșiși, care aleg de multe ori să fure tomberoanele vecinilor sau să-și arunce gunoaiele înapoi în locurile de unde tocmai fuseseră ridicate.
Situația sanitară precară a dus, pe cale naturală, la o serie întreagă de alte probleme. În afara șobolanilor, care i-au îngrozit pe mai toți locuitorii cartierului, există o invazie a gândacilor de bucătărie, ajunși să se plimbe mai rău ca oamenii prin intersecții, a celor de canal, a ploșnițelor și păduchilor. Vorbim de adevărate focare de infecție, care pun permanent în pericol viața comunității din Ferentari și îi fac pe mulți să exclame, „Nu vrem să fim mâncați de șobolani!”
Vremurile de criză și încercări, situațiile disperate, scot de obicei la suprafață atât ce-i mai rău, cât și ce-i mai bun în oameni. Așa se face că pe partea mai luminoasă a „insulei” numită Ferentari a apărut Nucleo – grupul de acțiune locală, care a început să se implice în organizare comunitară și campanii de advocacy menite să creeze punți de comunicare reale cu instituțiile publice („continentul”).
O inițiativă salutară, cu atât mai mult cu cât la baza se ei se află câteva femei temerare ale cartierului. Într-un univers profund masculinizat, dominat de roluri prestabilite, ele sunt cele care bat din poartă în poartă, discută cu oamenii și autoritățile, îndrăznesc să rostească adevăruri usturătoare despre propria comunitate. Tot ele sunt cele care strâng semnături, formulează petiții și învață (pe ele însele și pe alții) cum anume pot fi ameliorate standardele de viață ale unei comunități marginalizate și izolate, trăind adesea sub pragul sărăciei.
În luna octombrie 2021, Nucleo – Grupul de Acțiune Comunitară a trimis primarului general Nicușor Dan o petiție pentru care a strâns 400 de semnături și care se numea chiar așa: „Nu vrem să fim mâncați de șobolani!” Se solicita, astfel, o acțiune urgentă de igienizare, deratizare și dezinsecție a cartierului, în special pe străzile unde nu s-a mai intervenit de foarte multă vreme.
Cererile lor au fost bine argumentate și susținute, convingând consilieri ai Primăriei Capitalei să se întâlnească cu inițiatoarele grupului de acțiune locală pe tema dăunătorilor. A urmat apoi o altă întâlnire cu conducerea companiei municipale Eco – Igienizare și, în cele din urmă, prima victorie adevărată! Pe 23 noiembrie, s-a organizat o intervenție și 28 de blocuri din Ferentari au fost deratizate.
Poate că salubritatea Ferentariului nu este doar o problemă de autoritate, ci și una de conștiință. Prin Nucleo, acest mesaj capătă un contur foarte clar! În acest sens, liderele grupului de acțiune au sugerat chiar înăsprirea amenzilor pentru acei locuitori ai cartierului Ferentari care aleg să-și arunce în continuare deșeurile în locuri neamenajate sau care perpetuează cu bună știință focare de mizerie în propriile curți și locuințe.
***
Autoarea, Georgiana Vatală, are 19 ani, iar pasiunile ei sunt dansul și actoria. Este implicată în activități creative încă de la 10 ani. A început la Policy Center for Roma and Minorities, a continuat cu trupa de dans Born for Trouble, apoi PlayHood și Star Chaya. Trei ani la rând, a participat la Sistem pe Ferentari. La fel și la Teatru Forum. Acum, G. este studentă în anul I la Universitatea București, profilul Științele Informării și Documentării. Deși aceasta este o facultate bună, în viitor, ar vrea să facă și Facultatea de Psihologie și/sau Pedagogie. Iubește să lucreze cu oamenii și copiii, să ajute și să facă bine.
***
Adolescenți și tineri creativi, care au crescut în cartierul bucureștean Ferentari, scriu articole despre cultura romă în cadrul proiectului „Avdives, khetanes” (trad. „Astăzi, împreună”), derulat de Fundația Amfiteatru. Aceștia beneficiază de îndrumare editorială specializată. „Avdives, khetanes” are ca scop consolidarea creșterii incluziunii și dezvoltarea premiselor pentru o calitate mai bună a vieții pentru copii de etnie romă din comuna Belin, județul Covasna, și zona urbană marginalizată Ferentari (sector 5, București).