Meniu Închide

Școala de vară 2022

Scoala de vara 2022

Astăzi a început în Ferentari Școala de vară 2022, parte integrantă a Programului de educație non-formală a proiectului „Avdives, Khetanes” („Astăzi, împreună”). De luni până…

„Sunt foarte multe lucruri care mă fac mândru că sunt rom, iar printre ele este și ceea ce eu numesc «rezistența romilor»”—Ciprian Necula, antropolog social și președinte Roma Education Fund 

Ciprian Necula sursa arasel.ro

Ciprian Necula este co-fondatorul platformei Aresel, dedicată luptei împotriva rasismului. Are și un doctorat în antropologie socială și coordonează, în prezent, un master de istoria romilor. Și-a folosit etnia pentru a se elibera pe sine de prejudecăți și este convins că eliberarea individuală este soluția. În orice caz, Ciprian Necula este implicat activ în foarte multe proiecte menite să împuternicească și ajute comunitățile de romi marginalizate. Pentru el, simplul fapt al rezistenței rome de-a lungul secolelor este un lucru imens și o parte din mândria de a fi de această etnie. Mai multe despre identitatea și cultura romă chiar de la Ciprian Necula, președintele actual al Roma Education Fund

„Le-aș spune copiilor din Ferentari să citească, dacă au unde și cum. Cred că doar ei își pot da seama de visele lor”—Interviu cu Marian Ursan, activist și sociolog

Marian Ursan _ carusel.org

Marian Ursan este fondator și director executiv al Asociației Carusel, dar și lector universitar al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din București. S-a implicat de tânăr în zona serviciilor sociale, mai întâi ca voluntar, iar din 1996 a lucrat ca activist în domeniul HIV/SIDA, căpătând o bogată experiență în dezvoltarea unor programe de reducere a riscurilor în rândul grupurilor vulnerabile și marginalizate. Marian cunoaște foarte bine cartierul Ferentari, iar răspunsurile lui la problemele cu care se confruntă oamenii de acolo sunt totodată un apel la auto-împuternicire și solidaritate de proximitate. O viziune pragmatică, despre care ne-a spus mai multe chiar Marian Ursan

Interviu cu Ionuț Niculae, tânăr artist de etnie romă: „Scenariul meu pentru Ferentari este unul în care să existe ateliere susținute de actori în colaborare cu psihologi, pentru a putea face mult mai multe pentru acești tineri”.

Ionuț „Jean” Niculae este unul din cei mai talentați tineri de etnie romă din România, un om care a plecat de jos, trecând prin toate etapele unei copilării marcate de incertitudini, dar care a reușit să-și împlinească visul de a deveni actor. Sensibil la dramele și dificultățile tinerilor din cartierele mai sărace și marginalizate ale Capitalei, Jean Niculae a pus pe picioare un laborator de teatru (Brightside Drama) pentru liceeni. Îl puteți vedea pe scenele teatrelor din oraș (Point, TNB), dar și în producții cinematografice de dată recentă (Netflix), mereu surprinzător, mereu dispus să-și adapteze repertoriul.

Meșteshukar ButiQ—Povestea de succes a meșteșugului tradițional rom

Se știu mult prea puține lucruri despre meșterii artizani romi și abilitățile lor vechi de când lumea. Este un patrimoniu cultural care poate contribui la schimbarea atitudinilor față de minoritatea romă, care poate furniza familiilor acestor meșteșugari acel imbold financiar menit să-i extragă din sărăcie. La Meșteshukar ButiQ, o rețea de tip întreprindere socială, sunt revalorizate toate aceste artefacte ale culturii rome și reinterpretate din perspectiva designului modern. Mai multe despre MBQ și povestea romilor meșteșugari într-un material de Niko G:

„Pentru mine, Ferentari are un American style, un loc cu destui oameni talentați și foarte mulți dintre ei respectuoși”—Sinceritatea lui R.M.C., artist hip-hop/trap în devenire 

Matei Răzvan Constantin, pe care prietenii îl știu drept R.M.C. sau Mateiu, este unul din miile de tineri din România care încearcă să-și schimbe viața prin muzică. Ceea ce în copilăria sa tulbure era doar o modalitate de evadare din cotidian a devenit în timp o pasiune și un vis cu potențial de carieră. R.M.C. iubește respectul pe care îl degajă locuitorii din Ferentari și nu-și ascunde admirația pentru tradițiile romilor și felul în care reușesc ei să rămână uniți. Povestea de viață a lui Mateiu este, de fapt, cea a oricărui copil provenit dintr-o familie fără posibilități, greu încercat de viață și maturizat devreme, edificat total asupra drumului de urmat—în cazul lui, muzica!

Andrei Șerban, despre menirea actorului politic: „Cred că una dintre principalele mize ale teatrului pe care îl practic este de a da glas comunităților și persoanelor care sunt ignorate și împinse la margine de către sistem”

Andrei Serban actor

Andrei Șerban este unul din actorii de referință ai teatrului politic local și unul din co-fondatorii Macaz, cea mai importantă platformă de teatru politic din România. Pentru el, actoria este o artă cu mize sociale explicite, un instrument prin care oamenii sunt conștientizați asupra problemelor cu care se confruntă anumite segmente ale populației. Etnia sa romă nu l-a împiedicat să-și urmeze visul artistic, ci l-a sensibilizat cu privire la inegalitățile și discriminările constante cu care se confruntă anumite categorii sociale. Este atașat de trupa PlayHood și lucrează în prezent la Povestea Gaborilor din Telciu, în care vor performa și câțiva membri ai trupei din Ferentari.

Mario Fabrika: Aici, în Ferentari, ești influențat ușor/ Dar eu merg pe drumul meu, nicidecum pe drumul lor

Mario Răducanu, sau Mario Fabrika, este un artist din Ferentari la început de drum. Și-a descoperit pasiunea pentru muzică în timp ce încerca diverse sporturi și și-a dat seama că viața lui e făcută, mai degrabă, pentru versuri și sunete. Biografia lui, complicată ca a oricărui tânăr din Ferentari, nu l-a împiedicat pe Mario să viseze că într-o zi va putea să se ajute pe el și pe alții. În pofida succesului artistic pe care îl visează, Mario și-a propus să rămână modest și orientat către voluntariatul social.

Pasiune pentru educația timpurie—Un interviu cu Diana Cocioabă, profesoară la Școala Nr. 2 din Ferentari

Diana Georgiana Cocioabă predă la Școala Nr. 2 din Ferentari. Pe lângă activitatea sa pedagogică, tânăra profesoară susține și ateliere pentru un grup țintă de aproximativ 30 de elevi, care participă frecvent la aceste sesiuni extracurriculare. Activitățile sunt axate pe Generația Alfa, iar Diana încearcă să le asigure copiilor un mediu cu care sunt obișnuiți, să-i facă să simtă că ei sunt cei care dețin controlul.